PREZENTARE LOCALA
Comuna Vanatorii Mici este situata in partea de N-Va judetului Giurgiu la contactul cu judetul Teleorman in V, si judetul Dambovita in N. Pozitia matematica a locatitatii este 44 grade 30 minute latitudine N si 25 grade 30 minute longitudine E. Comuna este asezata in sectorul central, de tranzitie la 40 km de Bucuresti si 80 km de resedinta de judet.
Are aproximativ o forma patrata, invecinandu-se cu:
Aceasta asezare are insa o istorie mai indelungata. Un bogat tezaur de reliefe arheologice descoperite pe teritoriul satelor care compun astazi comuna Vanatorii Mici, ne aduce informatii importante despre locuirea neintrerupta in acesta vale inca din Neolitic, sunt prezentate doua ruine apartinand civilizatiei Gumelnita, despre ocupatiile de baza, precum si agricultura, cresterea animalelor, confectionarea uneltelor specifice si a armelor de piatra, bronz si fier, dar si practicarea unui comert intens cu celelalte zone locuite de geto-daci si cu centrele grecesti si romane de la sud de Dunare.
Asupra numelui comunei, in batrani se pastreaza o legenda cu privire la niste vanatori care venind la vanatoare in vechii codri ai Vlasiei au descoperit aici un loc prielnic de locuinte malul raului Neajlov in apropiere de padure. In acest loc se gaseste astazi satul Vanatorii Mici, acesta se afa intr-un fel de depresiune marginit de o parte si de alta de doua dealuri, care de fapt au fost malurile raului Neajlov care pe timpul lui Mihai Viteazu era cat Dunarea de astazi ne spune istoria in batalia de la Calugareni. Acesti vanatori si-au adus familiile si au populat acest loc.
Fiecare sat isi are legenda numelui pastrata cu drag in adancul sufetului localnicilor, iar ei o relateaza cu entuziasm daca sunt intrebati.
Suprafata comunei este de 5803 ha, din care intravilan -164 ha, extravilan-4250 ha. In judetul Giurgiu, de care apartine comuna Vanatorii Mici, populatia a inregistrat in ultimele decenii o scaderea apopulatiei ajugand la 5043 locuitori. Raportati la suprafata comunei de 58.03 hp, rezulta o densitate medie apopulatiei de 86.9 loc/kmp. Ea reflecta nivelul de dezvoltare destul de scazut si profilul agricol al regiunii, situatie, de astfel, caracteristica pentru Campia Romana, unde suprafata agricola ce revine pe cap de locuitor este superioara altor regiuni ale tarii.
Relieful, cu altitudini reduse, intre 100-120 m si aspect aproape plat, permite latizarea terenurilor, dupa necesitati, inlesneste amenajarea retelei de drumuri si canale de irigatii. Satele mari s-au putut dezvolta in voie pe interfluvii, iar cele mici au gasit adapost in lunca Neajlovului, protejate de versantii inalti de 15-20 m.
Clima temperat continentala caracteristica acestei regiuni a Campiei Romane ofera conditii optime pentru culturile traditionale (cereale, plante tehnice) si chiar pentru cele mai pretentioase: floarea soarelui, tutun, vita-de-vie. Ca o consecinta a climatului temperat continental apar si fenomene pagubitoare pentru agricultura: valuri de frig timpuriu, secete frecvente, ieri geroase. Teritoriul comunei Vanatorii Mici este situat in bazinul hidrografic al raului Neajlov, de-a lungul raului se insira 7 din cele 8 sate componente ale comunei, la randul sau component al marelui bazin hidrografic al Argesului. In privinta componentei biotice (vegetatia, animale, solurilor) regiunea in care este situata comuna Vanatorii Mici ofera conditii favorabile.
Vechea arie impadurita apartinand codrilor Vlasiei, in buna parte defrisata pentru a face loc terenurilor agricole. Se pastreaza, totusi numeroase portiuni impadurite ca resurse forestiere si cinegetice. Solurile predominante sunt argiluvisoluri, avand un potential productiv moderat spre bun. Inca din cele mai vechi timpuri, populatia acestei localitati s-a ocupat in mod deosebit cu agricultura si cresterea animalelor.
Din totalul de 4250 ha, in anul 2006 au fost cultivate 77 % cu grau si porumb, iar restul de 23 % cultivate cu floarea soarelui, tutun, plante furajere, cartofi, legume si pepeni. In domeniul cresterii animalelor pe primul lac se ajla cresterea bovinelor, urmeaza porcinele, ovinele, caprine si pasari. In general productia agricola obtinuta in comuna, atat cea vegetala cat si cea animala, acopera necesitatile de consum ale locuitorilor, un mic surplus luand periodic calea pietelor bucurestene.
Inventarierea patrimoniului comunei Vanatorii Mici
Chiar daca comuna Vanatorii Mici se afla in zona de campie si nu este destul de interesanta din punct de vedere turistic cum sunt alte zone din tara noastra cum ar fi litoralul, zonele de munte, delta si altele, exista suficiente motive in favoarea dezvoltarii unei mici, dar ambitioasa industrii turistice rurale. Aceasta comuna si satele componente au un farmec aparte legat de cadrul peisagist, pastrarea traditiilori popuIare, ca orasean nu poti sa nu fii impresionat de linistea ce domneste peste sat, iar daca vei fi gazduit in gospodariile localnicilor vei avea parte de multa voie buna si de mese pregatite cu alimente dobandite din productie proprie (branza, carne, legume, fructe, verdeturi si bauturi naturale), o amenii sunt extrem de ospitalieri si harnici.
Potentialul resurselor turistice naturale
Relieful specific zonei de campie este prielnic cultivarii cerealelor, plantelor tehnice si legumelor, iar pasunile pentru cresterea animalelor, padurile de foiase sunt o resursa importanta pentru incalzirea locuintelor pe timpul iernii. Reteaua hidrografica a comunei Vanatorii Mici este compusa din bazinul raului Neajlov si bazinul Argesului. Argesul formeaza hotarul de N al comunei pe o lungime de aproximativ 5 km separand-o de comuna Potlogi, principalul afluent al Argesului este Neajlovul ce strabate campia Gavanu-Burdea pe directia NV-SE si afuentii sai sunt rauri autohtone ale Campiei Romane. Cei mai importanti afluenti sunt Dambovnicul pe dreapta, pe teritoriul comunei Vanatorii Mici se varsa in albia Neajlovului si Baracu ce strabate Vanatorii Mari si al carui con de dejectie inainteaza in lunca Neajlovului.
Singurele laturi naturale sunt cele de lunca, asa-numitele balti, multe din ele cu caracter temporar si de foarte mici dimensiuni.
Vegetatia, aceasta componenta a cadrului natural este in stransa dependenta cu ceilalti factori de mediu, inclusiv de cel uman. Pe teritoriul comunei Vanatorii Mici arealele cele mai intinse cupadure se gasesc pe interjluviul Arges-Neajlov padurea Cascioare) si pe interfuviul Neajlov-Dambovnic padurea Valcele). Speciile de arbori dominante in aceste paduri sunt stejarul, ulmul, frasinul, artarul, fagul, paducel, salba rasinoasa, garnita, carpen, tei argintiu, corn, soc, maruI si parul salbatic, gorunul, cer, maces, porumbar, lemn cainesc, sanger, jugastru, lastarisuri s.a.
Pajistea de lunca cu o mare raspandire in lunca Neajlovului, zavoariele ocupa sectoarele inalte ale luncilor, ele sunt formate din arbori cu lemn moale: plopi, salcii. Fauna, pe teritoriul comunei, in special in paduii sau in apropierea lor, traiesc o mare varietate de animale salbatice precum: caprioara, pisica salbatica, porcul mistret, vulpea, iepurele, viezurele, veverita, soarecele pitic. Pasarile salbatice sunt reprezentate de: turturica, ciocanitoare, mierla, cucul, cioara, bufnita, cucuveaua, uliul, eretele, bana, ciocarlia, prepelita, gugustucul, vrabia, porumbelul, randunica, privighetoarea, fazanul.
Dintre reptilele mai intalnite sunt gusterele, soparla de padure si sarpele de apa. Fauna acvatica este constituita din numeroase specii de nevertebrate. Pesiii sunt cei caracteristici raurilor de campie, cele mai raspandite in regiune sunt bibanul, platica, rosioara, tiparul, soreata, cleanul, carasul, precum si racul, broasca, brotacelul, broasca de uscat, scoica de rau.
Potentialul antropic al comunei Vanatorii Mici
Vestigii arheologice legate de geneza poporului roman
Inca din cele mai vechi timpuri acest pamant a fost locuit de oameni, in Neolitic sunt prezentate doua mine apartinand civilizatiei Gumelnita, una situata in satul Izvoru, cealalta intre satele Vanatorii Mici si Corbeanca, cele doua gasindu-se in campia Neajlovului. La iesirea N-Vdin Corbeanca, se pare ca exista un atelier pentru a produce unelte de silex (cremene). Sunt prezentate apoi rezultatele cautarilor pe ruinele din Vanatorii Mici. In epoca bronzului, resturi de civilizatie Glina au fost descoperite la Corbeanca si pe o colina situata in N-Vruinelor din Vanatorii Mici.
La S-E satului Valcelele s-au descoperit 3 fose apartinand ultimei faze a civilizatiei Tei. In civilizatia geto-dacica la Valcelele s-a descoperit o fosa din sec. IV-III (i.e.n). In acelasi loc, cat si in nordul satului Zadaraciu si pe colina din N-V ruinei din Vanatorii Mici s-au descoperit fragmente ceramice din sec.11-I (i.e.n).
In sec. IV (e.n) au fost descoperite urme in N si S-Vsatului Zadaraciu.
In sec. VI- VII (e.n) s-a descoperit o semilocuinta la Valcelele.
Dotari socio-culturale
Primaria functioneaza intr-un local vechi din 1913, dar a fost renovata in anul 2005 si utilata cu aparatura de ultima generatie, are 8 angajati, iar sediul este in localitatea resedinta Vanatorii Mici.
Politia, cu 3 angajati, isi are sediul intr-un local mai nou din satul Vanatorii Mari. Reteaua de invatamant a comunei dispune de trei scoli primare (Corbeanca, Poiana, Cupe) si patru scoli cu clasele 1-8 (Zadaraciu, Vanatorii Mici,
Vanatorii Mari; Izvoru). Satul Valcele nu are scoala, acesta fiind dezafectata in urma cu 15 de ani din cauza scaderii numadui de elevi. Cu exceptia satelor Zadaraciu, Corbeanca si Valcele in celelalte sate functioneoza gradinite.
Scoala cu clasele I-VIII Vanatorii Mici
Viata culturala a comunei este slab manifestata: nu are locasuri corespuntatoare, nici nu se ingrijeste nimeni de ea. Caminul cultural exista in satul Vanatorii Mici, dar nu are director, nu are activitate. Localul sau este inchiriat pentru diverse petreceri sau intruniri. Biblioteca Comunala, cu un fond de 9.923 volume in 1992 isi are sediul intr-un local impropriu din satul Vanatorii Mari si se afa sub conducerea unui cadru didactic din localitate. Cererile de carte sunt reduse.
Serviciile de comunicatie sunt asigurate de Posta ce are sedii in Vanatorii Mici, Vanatorii Mari si Izvoru, cu cate un angajat fiecare si de sistemul de telefonie la care sunt conectate sase din cele opt sate ale comunei, cu un numar de 17 posturi telefonice plus cele din casele localnicilor. In satele mari (Vanatorii Mari, Vanatorii Mici, Izvoru) aceste institutii sunt amplasate grupat, constituind un fel de (centru civic), situatie mai evidenta in cazul satului Vanatorii Mici,
sat resedinta al comunei.
Oficiul Postal din Vanatorii Mici
Caile de transport ce strabat teritoriul comunei Vanatori Mici sunt reprezentate numai de cai rutiere, cu o lungime rotala de 30.5 km.
Zona de nord a comunei este traversata pe directia NV-SE de autostrada Bucuresti-Pitesti. In lungime de 5km, sectorul de autostrada strabate interfluviul Neajlov - Arges la egala distanta cu ambele rauri fiind legat de sarul Vanatorii Mici prin doua drumuri comunale in lungime de 2.5 km, repectiv 2km. Cea mai importanta cale de transport rutiera ce strabate comuna Vanatorii Mici este DN 61 ce leaga Bucurestiul de Gaiseni si Pitesti. Soseaua are o lungime de cca. 8.5 km si merge paralel cu Neajlovul, deci pe directia NV-SE. Un drum de importanta locala, intens utilizat este DC161 ce leaga intre ele satele de pe malul drept al Neajlovului: Valcele, Corbeanca, Vanatorii Mari si Cupele. Drumul a fost amenajat in 2004 din fondurile SAPAR, el are o lungime de cca 11 km, aceeasi directie paralela cu raul, NV-SE fiind construit cand in lunca, cand pe interfluviu. Prin cateva legaturi laterale si poduri ce traverveaza Neajlovul, DC161 face legatura cu DN61.
Are aproximativ o forma patrata, invecinandu-se cu:
- comuna Roata la S - Crevedia Mare la S si Gaiseni la SE, toate din judetul Giurgiu;
- la V se afla comuna Gratia din judetul Teleorman,
- la N si comunele Corbii Mari si Potlogi, ambee din judetul Dambovita.
Aceasta asezare are insa o istorie mai indelungata. Un bogat tezaur de reliefe arheologice descoperite pe teritoriul satelor care compun astazi comuna Vanatorii Mici, ne aduce informatii importante despre locuirea neintrerupta in acesta vale inca din Neolitic, sunt prezentate doua ruine apartinand civilizatiei Gumelnita, despre ocupatiile de baza, precum si agricultura, cresterea animalelor, confectionarea uneltelor specifice si a armelor de piatra, bronz si fier, dar si practicarea unui comert intens cu celelalte zone locuite de geto-daci si cu centrele grecesti si romane de la sud de Dunare.
Asupra numelui comunei, in batrani se pastreaza o legenda cu privire la niste vanatori care venind la vanatoare in vechii codri ai Vlasiei au descoperit aici un loc prielnic de locuinte malul raului Neajlov in apropiere de padure. In acest loc se gaseste astazi satul Vanatorii Mici, acesta se afa intr-un fel de depresiune marginit de o parte si de alta de doua dealuri, care de fapt au fost malurile raului Neajlov care pe timpul lui Mihai Viteazu era cat Dunarea de astazi ne spune istoria in batalia de la Calugareni. Acesti vanatori si-au adus familiile si au populat acest loc.
Fiecare sat isi are legenda numelui pastrata cu drag in adancul sufetului localnicilor, iar ei o relateaza cu entuziasm daca sunt intrebati.
Suprafata comunei este de 5803 ha, din care intravilan -164 ha, extravilan-4250 ha. In judetul Giurgiu, de care apartine comuna Vanatorii Mici, populatia a inregistrat in ultimele decenii o scaderea apopulatiei ajugand la 5043 locuitori. Raportati la suprafata comunei de 58.03 hp, rezulta o densitate medie apopulatiei de 86.9 loc/kmp. Ea reflecta nivelul de dezvoltare destul de scazut si profilul agricol al regiunii, situatie, de astfel, caracteristica pentru Campia Romana, unde suprafata agricola ce revine pe cap de locuitor este superioara altor regiuni ale tarii.
Relieful, cu altitudini reduse, intre 100-120 m si aspect aproape plat, permite latizarea terenurilor, dupa necesitati, inlesneste amenajarea retelei de drumuri si canale de irigatii. Satele mari s-au putut dezvolta in voie pe interfluvii, iar cele mici au gasit adapost in lunca Neajlovului, protejate de versantii inalti de 15-20 m.
Clima temperat continentala caracteristica acestei regiuni a Campiei Romane ofera conditii optime pentru culturile traditionale (cereale, plante tehnice) si chiar pentru cele mai pretentioase: floarea soarelui, tutun, vita-de-vie. Ca o consecinta a climatului temperat continental apar si fenomene pagubitoare pentru agricultura: valuri de frig timpuriu, secete frecvente, ieri geroase. Teritoriul comunei Vanatorii Mici este situat in bazinul hidrografic al raului Neajlov, de-a lungul raului se insira 7 din cele 8 sate componente ale comunei, la randul sau component al marelui bazin hidrografic al Argesului. In privinta componentei biotice (vegetatia, animale, solurilor) regiunea in care este situata comuna Vanatorii Mici ofera conditii favorabile.
Vechea arie impadurita apartinand codrilor Vlasiei, in buna parte defrisata pentru a face loc terenurilor agricole. Se pastreaza, totusi numeroase portiuni impadurite ca resurse forestiere si cinegetice. Solurile predominante sunt argiluvisoluri, avand un potential productiv moderat spre bun. Inca din cele mai vechi timpuri, populatia acestei localitati s-a ocupat in mod deosebit cu agricultura si cresterea animalelor.
Din totalul de 4250 ha, in anul 2006 au fost cultivate 77 % cu grau si porumb, iar restul de 23 % cultivate cu floarea soarelui, tutun, plante furajere, cartofi, legume si pepeni. In domeniul cresterii animalelor pe primul lac se ajla cresterea bovinelor, urmeaza porcinele, ovinele, caprine si pasari. In general productia agricola obtinuta in comuna, atat cea vegetala cat si cea animala, acopera necesitatile de consum ale locuitorilor, un mic surplus luand periodic calea pietelor bucurestene.
Inventarierea patrimoniului comunei Vanatorii Mici
Chiar daca comuna Vanatorii Mici se afla in zona de campie si nu este destul de interesanta din punct de vedere turistic cum sunt alte zone din tara noastra cum ar fi litoralul, zonele de munte, delta si altele, exista suficiente motive in favoarea dezvoltarii unei mici, dar ambitioasa industrii turistice rurale. Aceasta comuna si satele componente au un farmec aparte legat de cadrul peisagist, pastrarea traditiilori popuIare, ca orasean nu poti sa nu fii impresionat de linistea ce domneste peste sat, iar daca vei fi gazduit in gospodariile localnicilor vei avea parte de multa voie buna si de mese pregatite cu alimente dobandite din productie proprie (branza, carne, legume, fructe, verdeturi si bauturi naturale), o amenii sunt extrem de ospitalieri si harnici.
Potentialul resurselor turistice naturale
Relieful specific zonei de campie este prielnic cultivarii cerealelor, plantelor tehnice si legumelor, iar pasunile pentru cresterea animalelor, padurile de foiase sunt o resursa importanta pentru incalzirea locuintelor pe timpul iernii. Reteaua hidrografica a comunei Vanatorii Mici este compusa din bazinul raului Neajlov si bazinul Argesului. Argesul formeaza hotarul de N al comunei pe o lungime de aproximativ 5 km separand-o de comuna Potlogi, principalul afluent al Argesului este Neajlovul ce strabate campia Gavanu-Burdea pe directia NV-SE si afuentii sai sunt rauri autohtone ale Campiei Romane. Cei mai importanti afluenti sunt Dambovnicul pe dreapta, pe teritoriul comunei Vanatorii Mici se varsa in albia Neajlovului si Baracu ce strabate Vanatorii Mari si al carui con de dejectie inainteaza in lunca Neajlovului.
Singurele laturi naturale sunt cele de lunca, asa-numitele balti, multe din ele cu caracter temporar si de foarte mici dimensiuni.
Vegetatia, aceasta componenta a cadrului natural este in stransa dependenta cu ceilalti factori de mediu, inclusiv de cel uman. Pe teritoriul comunei Vanatorii Mici arealele cele mai intinse cupadure se gasesc pe interjluviul Arges-Neajlov padurea Cascioare) si pe interfuviul Neajlov-Dambovnic padurea Valcele). Speciile de arbori dominante in aceste paduri sunt stejarul, ulmul, frasinul, artarul, fagul, paducel, salba rasinoasa, garnita, carpen, tei argintiu, corn, soc, maruI si parul salbatic, gorunul, cer, maces, porumbar, lemn cainesc, sanger, jugastru, lastarisuri s.a.
Pajistea de lunca cu o mare raspandire in lunca Neajlovului, zavoariele ocupa sectoarele inalte ale luncilor, ele sunt formate din arbori cu lemn moale: plopi, salcii. Fauna, pe teritoriul comunei, in special in paduii sau in apropierea lor, traiesc o mare varietate de animale salbatice precum: caprioara, pisica salbatica, porcul mistret, vulpea, iepurele, viezurele, veverita, soarecele pitic. Pasarile salbatice sunt reprezentate de: turturica, ciocanitoare, mierla, cucul, cioara, bufnita, cucuveaua, uliul, eretele, bana, ciocarlia, prepelita, gugustucul, vrabia, porumbelul, randunica, privighetoarea, fazanul.
Dintre reptilele mai intalnite sunt gusterele, soparla de padure si sarpele de apa. Fauna acvatica este constituita din numeroase specii de nevertebrate. Pesiii sunt cei caracteristici raurilor de campie, cele mai raspandite in regiune sunt bibanul, platica, rosioara, tiparul, soreata, cleanul, carasul, precum si racul, broasca, brotacelul, broasca de uscat, scoica de rau.
Potentialul antropic al comunei Vanatorii Mici
Vestigii arheologice legate de geneza poporului roman
Inca din cele mai vechi timpuri acest pamant a fost locuit de oameni, in Neolitic sunt prezentate doua mine apartinand civilizatiei Gumelnita, una situata in satul Izvoru, cealalta intre satele Vanatorii Mici si Corbeanca, cele doua gasindu-se in campia Neajlovului. La iesirea N-Vdin Corbeanca, se pare ca exista un atelier pentru a produce unelte de silex (cremene). Sunt prezentate apoi rezultatele cautarilor pe ruinele din Vanatorii Mici. In epoca bronzului, resturi de civilizatie Glina au fost descoperite la Corbeanca si pe o colina situata in N-Vruinelor din Vanatorii Mici.
La S-E satului Valcelele s-au descoperit 3 fose apartinand ultimei faze a civilizatiei Tei. In civilizatia geto-dacica la Valcelele s-a descoperit o fosa din sec. IV-III (i.e.n). In acelasi loc, cat si in nordul satului Zadaraciu si pe colina din N-V ruinei din Vanatorii Mici s-au descoperit fragmente ceramice din sec.11-I (i.e.n).
In sec. IV (e.n) au fost descoperite urme in N si S-Vsatului Zadaraciu.
In sec. VI- VII (e.n) s-a descoperit o semilocuinta la Valcelele.
Dotari socio-culturale
Primaria functioneaza intr-un local vechi din 1913, dar a fost renovata in anul 2005 si utilata cu aparatura de ultima generatie, are 8 angajati, iar sediul este in localitatea resedinta Vanatorii Mici.
Politia, cu 3 angajati, isi are sediul intr-un local mai nou din satul Vanatorii Mari. Reteaua de invatamant a comunei dispune de trei scoli primare (Corbeanca, Poiana, Cupe) si patru scoli cu clasele 1-8 (Zadaraciu, Vanatorii Mici,
Vanatorii Mari; Izvoru). Satul Valcele nu are scoala, acesta fiind dezafectata in urma cu 15 de ani din cauza scaderii numadui de elevi. Cu exceptia satelor Zadaraciu, Corbeanca si Valcele in celelalte sate functioneoza gradinite.
Scoala cu clasele I-VIII Vanatorii Mici
Primaria, iar in spate Gradinita Vanatorii Mici
Serviciul medical este asigurat de un dispensar si un spital. Dispensarul are sediul in satul Vanatorii Mari. De sanatatea populatiei se ingrijesc 3 medici si 4 asistente, iar alti angajati formeaza personalul auxiliar. In satul Izvorul, intr-un conac boieresc si in mijlocul unui frumos parc se afla un spital cu profil complex. Cele trei sectii ale sale (interne, pneumologie si psihiatrie) au fiecare cate 25 de paturi, iar asistenta medicala este asigurata de un personal de format din 75 de angajati; intre care 3 medici, cate 4 asistente si cate 6 infirmiere pe sectie. Acest spital asigura ingrijiri generale si de specialitate nu numai pentru locuitorii comunei Vanatorii Mici, ci si pentru alte cateva comune din vecinatate.
Dispensarul veterinar isi are sediul in Vanatorii Mici, iar serviciile sale sunt asigurate de un medic si trei tehnicieni veterinari.
Majoritatea localnicilor comunei Vanatorii Mici sunt de religie crestin-ortodoxa. In comuna sunt cladite 6 biserici, in satele Valcele si Corbeanca nu exista biserica. In ultimii ani a inceput sa se raspandeasca cultul adventist de ziua a saptea, ce numara in prezent 70 de adepti.
Biserica Ortodoxa din Vanatorii Mici poarta hramul Nasterii Maicii Domnului si a fost zidita din temelie cu toata cheltuiala si osardia Preacuviosului Arhimandrit si Ecumen al Sfintei Manastiri CasciareIe. Melatie Pantocratorios in 3 mai 1853 a fost pictata initial de un autor anonim. Fiind in mare parte degradata mai cu seama dupa cutremurul din 1940, in perioada 1967-1968 Constantin Blendea a refacut pictura in stil bizantin, trehnica fresca.
In 1999-2000 s-a refacut in totalitate tencuiala si pictura din interior, astfel incat sa aiba aceeasi valoare de odinioara.
Langa biserica se afla un tei urias ce troneaza maret. Este unul dintre mandriile satului. In spatele bisericii pe un deal se afla cimitirul in care se odihnesc localnicii trecuti in nefiinta.
Viata culturala a comunei este slab manifestata: nu are locasuri corespuntatoare, nici nu se ingrijeste nimeni de ea. Caminul cultural exista in satul Vanatorii Mici, dar nu are director, nu are activitate. Localul sau este inchiriat pentru diverse petreceri sau intruniri. Biblioteca Comunala, cu un fond de 9.923 volume in 1992 isi are sediul intr-un local impropriu din satul Vanatorii Mari si se afa sub conducerea unui cadru didactic din localitate. Cererile de carte sunt reduse.
Serviciile de comunicatie sunt asigurate de Posta ce are sedii in Vanatorii Mici, Vanatorii Mari si Izvoru, cu cate un angajat fiecare si de sistemul de telefonie la care sunt conectate sase din cele opt sate ale comunei, cu un numar de 17 posturi telefonice plus cele din casele localnicilor. In satele mari (Vanatorii Mari, Vanatorii Mici, Izvoru) aceste institutii sunt amplasate grupat, constituind un fel de (centru civic), situatie mai evidenta in cazul satului Vanatorii Mici,
sat resedinta al comunei.
Oficiul Postal din Vanatorii Mici
Caile de transport ce strabat teritoriul comunei Vanatori Mici sunt reprezentate numai de cai rutiere, cu o lungime rotala de 30.5 km.
Zona de nord a comunei este traversata pe directia NV-SE de autostrada Bucuresti-Pitesti. In lungime de 5km, sectorul de autostrada strabate interfluviul Neajlov - Arges la egala distanta cu ambele rauri fiind legat de sarul Vanatorii Mici prin doua drumuri comunale in lungime de 2.5 km, repectiv 2km. Cea mai importanta cale de transport rutiera ce strabate comuna Vanatorii Mici este DN 61 ce leaga Bucurestiul de Gaiseni si Pitesti. Soseaua are o lungime de cca. 8.5 km si merge paralel cu Neajlovul, deci pe directia NV-SE. Un drum de importanta locala, intens utilizat este DC161 ce leaga intre ele satele de pe malul drept al Neajlovului: Valcele, Corbeanca, Vanatorii Mari si Cupele. Drumul a fost amenajat in 2004 din fondurile SAPAR, el are o lungime de cca 11 km, aceeasi directie paralela cu raul, NV-SE fiind construit cand in lunca, cand pe interfluviu. Prin cateva legaturi laterale si poduri ce traverveaza Neajlovul, DC161 face legatura cu DN61.
